Text
 

B



Bonitarea

sus


Bacteriile

Sunt raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. Unele traiesc pe uscat, altele in apa. Unora le prieste umezeala, altora uscaciunea etc. Clasificarea lor se face pe anumite grupe. Din acestea, grupul animal si cel vegetal sunt cele care ne intereseaza pe noi apicultorii.

  • Bacteriile din regnul animal sunt cele mai primejdioase intrucat traiesc pe socoteala organismului albinei intoxicandu-l cu reziduurile lor. Deoarece au si putinta de a se misca, infectia devine molipsitoare de indata ce conditiile devin favorabile inmultirii si transmiterii lor.
  • Ramura talophitelor, bacterii ce fac parte din regnul vegetal, niste ciuperci ce produc miceliul generator al micozelor, sunt si ele periculoase dar, fiindca putinta lor de miscare este cu mult mai mica si conditiile de dezvoltare cer un mediu favorabil, nu sunt asa de periculoase ca cele dintai. Micozele devin mult mai active atunci cand coloniile sunt slabite sau intretinute in conditii improprii (sufera de frig, de caldura excesiva ori de umezeala).

sus


Bacteriofag

Bacteriofagii sunt inframicroorganisme epifite (cele care distrug bacteriile) ce traiesc pe petalele florilor entomofile. Cand albinele culeg nectar si polen, ei vin in contact cu perisorii corpului, fiind transportati in stupi unde incep procesul de nimicire a bacteriilor care le convin, asanand coloniile de albine. Asa se explica insanatosirile miraculoase ale albinelor grav bolnave, care au participat la un cules bun. Bacteriofagii cultivati au un caracter specific fiecarei boli, neactionand si asupra altora. Bacteriofagii care actioneaza asupra mai multor specii de bacterii se numesc bacteriofagi polivalenti. A se vedea si Fitoncide si Antibiotice.

sus


 

Barba

Este denumirea pe care o dau stuparii formei de ciorchine in care albinele se strang la urdinis, sub scandura de zbor, sub fundul stupului sau pe fata peretelui frontal, majoritatea albinelor ce alcatuiesc barba facand parte din categoria albinelor care abia au facut zborurile de recunoastere, colonia pregatindu-se de roit. Barba apare si atunci cand colonia sufera de caldura, de sete, de lipsa culesului si a proviziilor (in acest caz barba este formata in majoritate din albine batrane - inactivitatea fiind mijlocul practic de economisire a proviziilor). Daca albinele nu intra in stup dupa stropirea cu apa sau hranirea cu sirop de miere, barba se va scutura impreuna cu matca formandu-se un roi ce se va muta la racoare. Botcile de roire gasite se vor distruge iar dimineata roiul se va reda coloniei.

Formarea barbii pe timpul unui mare cules este dovada lipsei spatiului de depozitare. Dupa adaugarea noilor magazine de depozitare barba se scutura in spatiul nou creat si albinele isi vor relua activitatea. Daca dupa luarea acestor masuri colonia nu-si revine la activitatea normala, barbile vor fi folosite la intarirea roilor stoloni formati in stupina sau a familiilor mai slabe.

sus


 

Baza melifera

Totalitatea plantelor melifere din raza economica de zbor (1,5 km) a unei stupine constituie baza melifera. La stabilirea unei vetre trebuie avut in vedere existenta unei baze melifere corespunzatoare numarului de stupi intretinuti, luandu-se in calcul si stupinele invecinate. Crearea unei baze melifere artificiale necesita eforturi deosebite si o planificare adecvata (pentru a se crea culesuri esalonate), principalele plante recomandate fiind: facelia si plantele medicinale sau industriale cu potential melifer ridicat. Locurile saraturoase si neproductive pot fi folosite, daca sunt insamantate cu specii melifere care se preteaza la un asemenea regim (sulfina alba si galbena, talpa gastei etc.), culturi care contribuie chiar la imbunatatirea unor astfel de terenuri. Terenurile abrupte ale dealurilor, nefolosite in agricultura, pot fi de asemenea insamantate cu plante melifere consolidatoare (precum splinuta) etc.

Conditii

  1. sa fie bogata in plante melifere valoroase;
  2. sa nu fie prea departe de stupina;
  3. sa prezinte continuitate (flora esalonata).

Pentru valorificarea din plin a bazelor melifere este indicat ca stupii sa fie esalonati in vetre de cate 30-60 colonii, iar celelalte stupine sa fie situate la cel putin 300-1000 m, in functie de bogatia florei.

Crearea unei baze melifere artificiale este foarte greu de realizat. Plantele cele mai recomandate sunt facelia, coriandrul, napii, capsunii etc., avand grija sa asiguram culesuri esalonate pe o perioada cat mai indelungata.

sus


 

Basica porcului

Creste frecvent pe imasuri. Dupa uscare se poate arde in afumator provocand sedarea albinelor. Albinele afumate intr-o anumita masura ametesc si-si pierd memoria. Daca sunt afumate prea mult, mor. Daca exista printre cititori vre-un practician in acest domeniu, astept completari.

sus


 

Benzaldehida

Este o substanta organica provenita din uleiul artificial de migdale care, in contact cu aerul se oxideaza formand acidul benzoic. Benzaldehida poate fi folosita pentru alungarea albinelor din corpul de extractie,  fara riscul ca mirosul sau sa influenteze mierea, produsul fiind folosit chiar drept conservant pentru alimente. Produsul se pulverizeaza pe un podisor de scandura rece (daca e cald substanta se evapora rapid provocand dezorganizarea coloniei). Inaintea asezarii podisorului pulverizat, colonia se afuma usor pe deasupra, pentru a indruma albinele sa coboare in cuib. Pe timpul caldurilor prea mari nu se recomanda folosirea acestui procedeu deoarece provoaca ametirea albinelor.

sus


 

Bezmeticirea

Este o forma de patologie sociala. Scapate de sub controlul matcii familiei, albinele accepta mai multe false matci. Bezmeticirea este declansata sau oprita de prezenta sau absenta botcilor sau a matcii. Botcile luate in crestere de un stup bezmetic nu sunt insa viabile intrucat larvele de trantor nu se pot hrani cu laptisor de matca si mor in primele zile de evolutie. In cazul familiilor bezmetice solicitarile sunt atat de puternice si dominante incat blocheaza toate celelalte functii cum ar fi: culesul, claditul, apararea etc.

Semnele bezmeticirii

  1. lipsa puietului necapacit;
  2. ouale (partenogenice) depuse neregulat (pe peretii celulelor, cate 2 sau 3 in aceeasi celula);
  3. bazaitul plangator;
  4. puietul de trantor este depus razlet in celule mici, alungite si bombate (daca este compact el provine de la o matca trantorita);
  5. un numar mare de botci, de calitate inferioara, mici, cu peretii subtiri, continand putin laptisor, amplasate pe mai toti fagurii, indicand o lucrare tipica de salvare.

bezmeticireasus

 


Metode de recuperare a familiilor bezmetice

Restabilirea coloniei bezmetice se face prin mai multe metode. Desfiintarea lor se face totdeauna la inceputul primaverii si toamna tarziu cand, colonia se muta de pe vechiul loc si dupa o usoara afumare si ciocanire a peretilor albinele sunt scuturate. Ele se vor intoarce la vechiul loc si vor intra in stupii vecini unde sunt primite (vin cu gusa plina).

In orice stupina se pierd anual cam 4% din numarul coloniilor (din cauza bezmeticirii, ingrijirii nerationale etc.). Familiile bezmetice aparute pe timpul iernarii se desfiinteaza, prin scuturarea albinelor la oarecare distanta de stupina (intr-o zi calduroasa), culegatoarele fiind preluate de stupii invecinati. Cele aparute pe timpul verii, daca au albina multa, pot fi recuperate.

Metoda transvazarii unei larve

Metoda mutarii unei larve mai mici de 3 zile dintr-o colonie normala da rezultate bune cu conditia ca bezmeticirea coloniei sa nu fi depasit 2 saptamani (adica sa nu aiba puiet capacit de trantori provenit din ouale depuse de albinele trantorite). Se vor strica toate botcile, lasandu-se 1-2 cladite mai de curand, din care se vor elimina larvele, pe locul lor fiind transvazate larve corespunzatoare, luate din cuibul unei colonii normale.

Metoda stupului nou (Hristea)

Alegem un nucleu cu matca si, cu 24 ore inaintea lucrarii, uniformizam mirosurile, colonia bezmetica si nucleul primind deasupra ramelor cateva bobite de naftalina. Apoi, ducem stupul bezmetic la 50-60 m departare. Deschidem stupul bezmetic si alegem ramele cu provizii si fara puiet de trantor, le scuturam in stupul de provenienta, dupa care le mutam intr-o cutie de stup noua prevazuta cu podisor, avand grija sa nu ramana nici o albina pe ele. Asezam stupul nou, cu fagurii scuturati, pe vechiul loc ocupat de colonia bezmetica si introducem nucleul cu acelasi miros, format din 2-3 rame cu puiet, albina si matca, de o parte si de alta a cuibului plasand ramele ce au apartinut familiei bezmetice. Introducem matca intr-o colivie automata si inchidem stupul astfel format.

Ne intoarcem la stupul bezmetic si ii scuturam in iarba toate albinele ramase pe fagurii cu puiet de trantor, rame ce vor fi date la reforma. Albinele bezmetice venind acasa si gasind o colonie ce are acelasi miros ca al lor si regina, nu mai lasa albinele ouatoare sa depuna oua si chiar le ucid. O parte din ouatoare nici nu mai vin acasa sau chiar daca se mai intorc vor fi ucise.

In cazul in care nu dispunem de un nucleu, albina stupului bezmetic va fi preluata de vecinul sau, prin scuturarea albinei sau prin folosirea metodei cu ziar.

Metoda Atanasiu

Se scot ramele cu albina si se scutura la o distanta apreciabila, apoi se introduc in stup (fara albine), si se aduce o matca tanara imperecheata (in colivie). Usoara stropire a ramelor si a populatiei din stup cu sirop de zahar diluat, simplifica lucrurile. Albinele ouatoare, fiind mai greoaie, nu mai pot reveni la stup, de la locul unde au fost scuturate.

Metoda Condurache

In ziua 1

Albinele se lasa 24 de ore: fara hrana si fara rame.

In ziua a 2-a

Se introduc: un hranitor uluc cu sirop (administrat zilnic) si o matca tanara imperecheata (in colivie), fixata pe partea de jos a hranitorului uluc.

In ziua a 3-a:

Recoltam fagurasul cladit cu celule de trantor pentru ca albinele sa poata creste un altul, de data aceasta cu celule de albine lucratoare. Aparitia fagurasului cu celule de lucratoare constituie indiciul ca matca a fost acceptata. Matcile false dispar si este momentul ca matca sa fie eliberata. Restituim fagurii cu miere si pastura, cei cu celule de lucratoare si ajutam familia cu 1-2 rame cu puiet capacit. Restul ramelor deformate le trecem la reforma. Aceasta metoda da rezultate foarte bune.

Metoda Dragan

Albinele bezmetice se stropesc, pe inserat, cu o solutie apoasa de valeriana Dupa terminarea operatiei de stropire se introduce o matca libera intre albine si se inchide stupul.

Metoda Marza

Dupa ce ramele au fost rarite la circa 2 cm, se introduce pe urdinis o bucata de sugativa de circa 10 x 10 cm, peste care s-a turnat 15-20 picaturi eter si se inchide urdinisul. Dupa aproximativ 5 minute se deschide stupul si se formeaza din nou cuibul. Regina este introdusa atunci cand albinele, anesteziate si cazute pe fundul stupului, ocupa fagurii si isi reiau activitatea.

Metoda Perret-Maisonneuve

Albinele ouatoare accepta matca doar atunci cand vom folosi o matca ce s-a nascut cu maximum 30 de minute inainte. La iesirea din botca a matcii ii dam drumul, fara alta precautie, prin gaura hranitorului si dupa 8-10 zile vom constata noua ponta. Albinele vor face sa dispara ouale si larvele de trantori, si vor lichida albinele ouatoare, ramanand doar nimfele capacite pana la eclozionare. Singura dificultate este sa dispunem de o astfel de matca la momentul dorit.

Daca introducem o botca ea va fi distrusa. Din fericire exista si aici o solutie: sa infasuram botca matura, pentru a rezista la manipulari, in hartie de aluminiu, lasand liber doar discul pe care matca tanara il va decupa la iesire. Albinele nu vor mai putea distruge aceasta botca iar varful acesteia este foarte solid asa incat matca va iesi si va fi primita. Dupa acceptare este bine sa se dea familiei o rama cu puiet in eclozionare, pentru asigurarea doicilor necesare.

Metoda Vartolomei

Familia bezmetica este asezata deasupra unei alteia normale, peste care s-a pus o plasa de plastic, dupa ce in prealabil i s-a scos si inlocuit toti fagurii cu puiet, iar intr-un hranitor sau intr-un fagure s-a asigurat apa pentru 24 de ore, timp in care, substanta de matca din familia de jos face ca albinele ouatoare sa fie readuse la normal sau sa fie omorate de celelalte albine. Dupa 36 de ore se scutura albinele de pe fagurii familiei bezmetice peste cei ai familiei normale, fara nici o pierdere de albina. Locul familiei bezmetice trebuie sa ramana gol pentru a nu atrage fostele albine la vechiul loc.

bezmeticirea sus


 

Bioxidul de carbon

Acest narcotic este folosit la fecundarea artificiala a matcilor. Daca la narcotizarea albinelor se foloseste fumul nu trebuie dat in cantitati prea mari, dupa administrare fiind posibila pieirea albinelor sau micsorarea vitalitatii. Atunci cand se folosesc fumigatii cu sulf, bioxidul de carbon contribuie la formarea acidului sulfuros, utilizat in tratarea fagurilor impotriva nosemozei.

Atentie! Albinele de toamna nu vor fi niciodata narcotizate, operatia avand efect negativ asupra iernarii.

sus


Blocarea cuibului

La un cules abundent albinele au tendinta de blocare a cuibului, impiedicand ponta matcii, fapt ce se va rasfrange negativ asupra viitoarei generatii, mai ales in practicarea stuparitului pastoral sau atunci cand urmeaza un nou cules.

Pentru deblocarea cuibului se ridica in corpul al 2-lea fagurii din cuib cu mierea adunata in primele zile, inlocuindu-i cu altii gata claditi. La stupinele mari se recomanda intercalarea peste cuib a unui corp cu faguri gata claditi.

sus


 

Bolile albinelor

Bolile albinelor sunt datorate unor specii de germeni patogeni, bacterii, virusuri sau richeti din regnul vegetal sau animal, ce ataca albinele adulte ori larvele sau au o actiune concomitenta. Bacteriile se transmit prin contact, prin transport si prin auto-contaminare. Bolile se raspandesc mai ales de apicultor prin lipsa masurilor de igiena si prin schimburile de faguri (in special a celor cu puiet) de la o colonie la alta.

Albinele mai sufera si de anumite boli care se datoreaza unei slabiciuni organice generate de o inraurire neprielnica a mediului exterior, o hrana neindestulatoare, o intoxicatie, o oboseala, o ingramadire prea mare de murdarii in intestine, microbii nefiind, in acest caz, izvorul principal al infectiei sau al bolii, ci un corolar si, de indata ce raul de la inceput e inlaturat si microbii primejdiosi dispar, se stinge si boala. In aceasta privinta este indicat sa prasim albinele care lupta mai bine cu boala (cazul albinelor italiene care si-au capatat o pseudo-imunitate la loca, cu care lupta de mult timp, caci ele au trait intr-o clima calduroasa si umeda).

sus


 

Preintampinarea bolilor

Este mai usor sa previi decat sa tratezi si, de aceea, masurile igienice trebuie sa constituie principalul obiectiv al apicultorului. Aceste masuri tin de o buna asezare a stupinei, de o buna pregatire a apicultorului si de aplicarea dezinfectiilor preventive atat in stupina proprie cat si in celelalte stupine.

Se va avea in vedere:

  • Asigurarea surselor curate de apa in pastoral;
  • Diminuarea stresului de transport si evitarea inabusirii familiilor de albine;
  • Evitarea marilor aglomerari de familii de albine in pastoral si apropierea de granitele tarilor unde se manifesta epizootii la albine;
  • Evitarea practicari haotice a stuparitului pastoral (sursele care nu secreta nectar conducand la grave perturbari si imbolnaviri, precum si mari cheltuieli de transport ce fac stupinele nerentabile);
  • Trebuie inlocuite matcile batrane si toate matcile familiilor care nu progreseaza, folosind tehnica FA;
  • Se va urmari inlocuirea treptata a tuturor fagurilor vechi (purtatori de germeni infectiosi), cu faguri noi crescuti in sezonul de primavara-vara.
  • In vederea spririi rezistentei la invaziile virotice se recomanda:
  • Hristea recomanda ca fiecare stup sa aiba prevazuta cate o sticluta cu formol, iar fundul sa fie presarat din cand in cand cu praf de pucioasa (presarat cu mare grija, o doza prea mare putand fi letala pentru matci si puiet. In plus, nu stiu daca folosirea sulfului are interdictie in UE. Cei care stiu mai multe sau care au experimentat sunt rugati sa-mi comunice dozele care dau rezultatele cele mai bune, fara a dauna albinelor etc. );
  • evitarea posibilelor cauze generatoare de boli.

Pastrarea in stupina doar a familiilor puternice constituie baza marii productivitati si a sanatatii albinelor, organismele invadate de boli si furtisag fiind de obicei cele mai slabe, mai sarace in hrana si mai incapabile sa-si pastreze caldura primavara timpuriu si iarna, cazand cu usurinta prada nosemozei si altor boli.

Atentie! Roii gasiti in perioadele nepotrivite pentru roire (roii tarzii) provin cu siguranta din stupi infestati sau scorburi infectate de nosemoza si de aceea trebuie evitata prinderea lor.

Bolile albinelor

sus


 

Masuri igienice privitoare la stupina

Distanta dintre stupi

S-a observat ca bolile sunt cu atat mai nimicitoare cu cat distanta dintre stupi este mai mica si viceversa. Acest lucru se explica prin faptul ca albinele nu nimeresc intotdeauna stupul de provenienta si intra in stupii vecini, raspandind boala. Pentru aceasta, stupii vor fi asezati la 2 metri departare unii de alti. Acolo unde nu este posibil, urdinisurile vor fi cat mai bine individualizate si, daca se poate stupii vor avea directii diferite de zbor.

Curatenia

In stupina si mai ales in fata stupilor trebuie sa existe o curatenie desavarsita. Pentru aceasta se va avea in vedere ca oglinda stupului sa fie curatata de iarba, albinele gasite moarte sa fie maturate si arse etc.

Picioarele stupilor

Stupii vor sta pe picioare inalte de cel putin 25 cm, fiind aparati astfel de umezeala si de patrunderea soarecilor care sunt purtatorii unor microbi primejdiosi. Picioarele stupilor vor fi unse cu pacura, pentru a preintampina intrarea furnicilor, iar daca observam albine care se tarasc pe jos, vor fi unse cu clei, din cel folosit la ungerea pomilor deoarece, in felul acesta, albinele bolnave nu se mai pot catara pe ele si nu mai pot patrunde in stupi.

Adapatorul

Trebuie sa fie alimentat zilnic cu apa proaspata, calduta si putin sarata, pentru ca albinele sa nu se duca sa suga apa de prin gunoaiele putrede, de unde, odata cu apa, sorb fel si fel de microbi vatamatori. In fiecare saptamana, seara, interiorul adapatorului sa fie varuit bine cu var, care este un bun dezinfectant.

Bolile albinelor

sus


 

Masuri igienice privitoare la stupi

Constructia stupilor

Stupii rau incheiati vor lasa goluri care, pe langa frigul si umezeala ce ar patrunde inauntru toamna, primavara si iarna, ofera posibilitatea intrarii hoatelor ce pot aduce si boala.

Curatenia

In stup si pe platforma lui trebuie sa fie o curatenie desavarsita. La stupii slabi, din doua in doua saptamani se vor curata fundurile. Atunci cand in interiorul stupilor vom gasi prea multe albine moarte si rumegus de ceara, trebuie gasita cauza si inlaturata.

Numerotarea accesoriilor

Toate componentele stupului trebuie numerotate cu acelasi numar si litera, de la fund pana la capac, magazii de recolta si chiar rame (cu ajutorul unor placute de tabla).

Bolile albinelor

sus


 

Masuri igienice privitoare la viata coloniilor

Populatia stupului

Sa fie cat mai numeroasa, coloniile puternice luptand cu mai multa forta cu bolile.

Cauzele slabirii coloniilor sunt 3:

  1. provizii insuficiente,
  2. matca epuizata sau de slaba calitate,
  3. colonie bolnava.

Acesta este si motivul ca, in cazul slabirii populatiei unui stup, apicultorul sa cerceteze amanuntit cauza si sa ia masurile cele mai adecvate pentru remediere. In situatia in care nu observam albine moarte in stup sau in apropiere dar colonia este tot mai slabita motivul poate fi amibioza, albinele murind in numar mare la camp.

Regina si puterea coloniei

Puterea unei colonii depinde, in primul rand, de regina. In general, reginele bune sunt cele tinere, provenite din stupii recordisti si crescute in colonii recordiste. Din 2 in 2 ani, sau, in cazul practicarii transhumantei, vom avea grija sa schimbam reginele anual, in primul rand la coloniile ce au dat productii slabe si medii. Importul reginelor straine este, de multe ori, o cauza a raspandirii bolilor. De aceea, importul reginelor din alte tari (cum ar fi cele din rasa italiana) este indicat a se face numai in statiunile de experimentare si cercetare apicola.

Selectia albinelor

Crescatorii de matci trebuie sa stie ca desi reginele indeplinesc anumite conditii de selectionare, totusi, daca stramosii lor au suferit de anumite boli, acestea, dupa cateva generatii, pot sa se iveasca din nou, albinele suferind si de boli congenitale ce se mostenesc de catre urmasi. De aceea, cresterea reginelor se recomanda a se face de fiecare apicultor in parte, cu respectarea tuturor regulilor de selectie. Selectionarea si gasirea unor soiuri (suse) de albine din aceeasi rasa care sa reziste la boli este unul din obiectivele si dezideratele apiculturii moderne, stiut fiind ca, de-a lungul timpului, unele suse de albine au devenit imune la anumite boli ce au activat pe un anumit areal.

Starpirea furtisagului

Nimic nu inlesneste mai mult infestarea unei stupine decat furtisagul, caci albinele hoate ataca cu precadere stupii slabiti de boli, o data cu prada luand si boala coloniei atacate. Masurile de prevenire a furtisagului, pentru a da rezultate, trebuie luate de toti apicultorii si in toate stupinele.

Inlaturarea roirii naturale

Roirea naturala este unul din mijloacele de raspandire a bolilor de care sufera colonia de unde a plecat roiul. De aceea este indicat a se lua masuri drastice de prevenire a roirii naturale, pentru roirea artificiala folosind numai coloniile selectionate in acest scop.

Bolile albinelor sus Igiena albinelor


 

Masuri igienice privitoare la viata individuala a albinelor

Aerisirea

Se face diferentiat, in functie de anotimp. Pe timpul iernii este indicat ca urdinisurile sa fie largite in functie de numarul fagurilor lasati in cuib care, la randul lor, trebuie sa fie bine acoperiti cu albine. Daca urdinisurile sunt prea mici, vaporii de apa, neputand iesi afara din cauza unei aerisiri necorespunzatoare, se vor condensa pe pereti, care, umezindu-se, vor strica aerul si vor forma un mediu neprielnic pentru albine, prielnic insa pentru anumiti microbi de origine vegetala (ciuperci si micelii), care se vor dezvolta de minune in umezeala calda a stupului. Aici, microbii prind sa se inmulteasca, formand o inflorescenta deasupra puietului sau fagurilor cu miere. Primavara, doicile inghit hrana infectata de boala, se imbolnavesc si ele si o transmit atat puietului cat si celorlalte albine.

La coloniile bolnave aerisirea trebuie sa fie cat mai activa, fara ca printr-o prea mare deschidere a urdinisului sa inlesnim furtisagul.

Hranirea

Cele mai multe boli pornesc de la o hrana prost pastrata si de o calitate necorespunzatoare. Mierea ideala pentru iernare este cea de salcam. In cazul in care constatam prezenta mierii de mana sau provizii insuficiente pentru iernat, completarea proviziilor se va face si cu sirop de zahar rafinat, dat albinelor in luna august, la prelucrarea lui participand doar albina de vara, albinele avand timp suficient pentru capacirea mierii. Hranitoarele sunt numerotate, schimbarea lor de la un stup la altul favorizand raspandirea bolilor. Ele vor fi spalate si dezinfectate din cand in cand.

Asigurarea linistii pe timpul iernarii

Nelinistirea albinelor datorata zgomotelor puternice, soarecilor etc., le face sa-si incarce intestinele cu mai multe provizii, acest lucru generand reziduuri mai mari, reziduurile fiind elementul prielnic dezvoltarii microbilor.

Bolile albinelor sus Igiena albinelor

 


 

Masuri igienice privitoare la igiena apicultorului

  • dupa cercetarea fiecarei colonii sa ne spalam pe maini cu apa si sapun (mai ales daca acea colonie e suspecta de boala);
  • stupii bolnavi sa fie cercetati ultimii si dupa cercetare ustensilele folosite sa fie dezinfectate;
  • ladita de transport sa fie cat mai des dezinfectata si flambata;
  • coliviile de introducere a matcilor sa fie oparite (pentru a ucide microbii si inlatura mirosul matcii precedente, miros care persista mult timp);
  • ustensilele folosite in stupina sa fie dezinfectate cat mai des (cu apa clocotita etc. );
  • daca in stupina apare loca este bine ca vatra stupinei sa fie sapata si dezinfectata cu var;
  • transferul de faguri si de piese intre stupi sunt admise numai atunci cand in stupina nu sunt boli molipsitoare;
  • dupa flambare, cand scandura este inca fierbinte, sa se dea cu o pensula un strat de propolis (dizolvat 15% in alcool de 90 grade).

Bolile albinelor sus Igiena albinelor


 

Bolile albinelor adulte

Cele mai cunoscute sunt:

 

Cauzele bolilor

  1. spatiile prea mari lasate pentru iernare (cuiburi fara diafragme, faguri neacoperiti bine de albine, lipsa impachetajului corespunzator);
  2. fagurii vechi si lipsa de grija pentru reinnoirea cuibului (de aceea fagurii de cuib e bine sa fie schimbati cel putin o data la 3 ani);
  3. excesul de antibiotice - medicamentele distrug flora intestinala naturala - arma de lupta si de rezistenta a albinelor; ele se dau numai in dozele prescrise si la intervalele indicate si numai atunci cand apare boala, in cazul folosirii antibioticelor mierea recoltata fiind valorificata doar ca miere industriala, fara a mai fi data spre consum albinelor.

Bolile albinelor sus Bolile albinelor adulte


 

Boala de mai

 Aceasta boala afecteaza mai ales albinele tinere (intre 5 si 13 zile). Se banuieste ca se datoreaza alimentarea albinelor tinere cu polen stricat. Ar putea fi incadrata in categoria bolilor micotice. Unii cercetatori o pun in legatura cu nosemoza care ar genera pierderea albinelor culegatoare, albinele tinere ramanand fara apa si hranindu-se in majoritate cu polen sunt intoxicate de surplusul de proteine. Zander sfatuieste sa se pulverizeze coloniile bolnave cu apa sarata. Altii sustin ca boala se datoreaza consumului de polen toxic produs de unele plante ca: piciorul cocosului, nemtisorii de camp, omagul, ceapa de samanta, tutunul, laptele cucului, unele specii de castan. 

In cazul constatarii acestei boli stupina va fi mutata la alte culesuri si hranita cu sirop cu miere (2 parti apa la 1 parte miere). Stupii se dezinfecteaza cu formol.

Bolile albinelor sus Bolile albinelor adulte


 

Boala de padure

 Boala inchircirii si a cheliei albinelor, numita si boala neagra apare accidental si este atribuita fie mierii de mana (in special celei de la stejar), fie intoxicatiilor chimice, fie avitaminozei sau agentilor patogeni din ordinul virusurilor. Albina bolnava incepe sa se innegreasca din ce in ce mai tare, pana ajunge din bruna inchis, in negru lucios. S-au vazut albine a caror paralizie e partiala, cu o agitatie extrema a membrelor neatinse inca, o intepenire a antenelor, al carei scapel se innegreste. La altele, antenele se strang ca un covrig. Albinele atinse de aceasta boala nu mai pot sa recolteze polenul. Pe scandura de zbor ele sunt recunoscute numaidecat si sunt ucise fara mila. Boala apare fara a cauza depopulari masive si dispare fara a se aplica un tratament specific. Nu exista tratament specific. Se poate da totusi, timp de 2 saptamani, sirop de miere in doze de 200 g zilnic.

Simptome caracteristice:

  • caderea perisorilor de pe corp;
  • marirea sau micsorarea abdomenului care devine negru lucios,
  • albinele bolnave se retrag pe spetezele ramelor sau pe fagurii marginasi de unde sunt eliminate de albinele sanatoase;
  • in fata urdinisului pot fi vazute albine ce se tarasc si cad pe spate.

Bolile albinelor sus Bolile albinelor adulte


Bolile puietului

Ele sunt descrise pe larg in capitolul destinat patologiei apicole. In ordinea gravitatii enumeram cateva: loca (americana si europeana), puietul in sac, impietrirea puietului, puietul varos, unele dintre ele afectand si albinele adulte dar intr-o proportie mai mica.

Bolile albinelor sus Bolile albinelor adulte


 

Bonitarea

Inventarierea sumara a insusirilor biologice si productive ale familiilor de albine se numeste bonitare (stabilirea pentru fiecare familie de albine a insusirilor manifestate mai mult sau mai putin evident in cursul unei perioade de observatie). Ţinand in stupina familii putin productive aducem pagube si celorlalti apicultori intrucat, trantorii de proasta calitate se imperecheaza cu matci de buna calitate transmitand, prin matci, insusiri nevaloroase familiilor carora li s-a schimbat matca. Se impune deci identificarea si inlaturarea fara mila a tuturor familiilor neproductive si alegerea familiilor foarte productive in vederea cresterii artificiale a matcilor.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

Insusirile urmarite prin bonitare

Desi pare complicata, bonitarea este deosebit de importanta si efectuarea ei constiincioasa duce la rezultate sigure si deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor.

Insusiri principale

1.       Lipsa predispozitiei spre roire

Se opresc pentru productie acele familii care, desi au o populatie numeroasa, nu roiesc niciodata si-si schimba linistit matca (in luna iulie), ambele matci fiind pastrate pana in toamna. Fenomenul este ereditar iar matcile fiice transmit la randul lor insusirile valoroase mai departe. Aceasta insusire este denumita stiintific anecbalie. Unii apicultori cercetatori sunt de parere ca nu este bine sa fortam prea mult selectia in directia pastrarii insusirilor anecbalice deoarece apar si o serie de insusiri nedorite: o vitalitate mai scazuta, scaderea productivitatii si chiar ingreuierea conducerii si manuirii coloniilor anecbalice.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare

 


 

2.       Productia de miere

Este criteriul principal care trebuie avut in vedere, prin productivitate intelegandu-se cantitatea totala de miere realizata (inclusiv cea data altor familii spre ajutorare) - avand grija sa scadem cantitatea de miere oferita spre ajutor (in cazul in care colonia respectiva a beneficiat la un moment dat), coloniile fiind notate ca recordiste, productive, mijlocii, mediocre si slabe. Coloniile bine organizate, in cazul culesurilor de mare intensitate si mica durata reduc ouatul matcilor prin blocarea cuiburilor, favorizand astfel sporirea productia de miere. Pentru o evidentiere corecta a productivitatii se recomanda a se evita proasta amplasare a stupilor care duce la ratacirea albinelor, suprapopularea unor familii si falsa productie ridicata a acestora.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

3.       Prolificitatea matcii

Sunt selectate acele matci care au prolificitate mare in primii ani de viata, fapt ce atrage de la sine schimbarea lor din 2 in 2 ani.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

4.       Rezistenta la iernare si la boli

Rezistenta la iernare e apreciata dupa cantitatea de albina moarta gasita la revizia din primavara. Cu cat diferenta dintre hrana lasata in stup la intrarea in iarna si cea gasita in primavara este mai mica, cu atat aceasta familie este mai buna; sunt eliminate de la inmultire toate familiile de albine la care apar urme de boli, indiferent daca ele se insanatosesc. Un test riguros pentru rezistenta la boli si paraziti este asa zisul "test al omorarii puietului prin inghetare". In acest sens, se decupeaza o portiune de puiet capacit cu latura de 5-6 cm ce contine aproximativ 100 de larve si pupe pe o fata, si se congeleaza la -20 oC timp de 24 de ore, dupa care se introduce in mijlocul unui fagure cu puiet in familia care urmeaza a fi testata:

  1. acele familii care elimina puietul inghetat in 48 ore, sunt considerate cu pronuntat caracter igienic;
  2. familiile care elimina puietul inghetat in interval de 5-6 zile, sunt considerate fara comportament igienic.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


5.       Vitalitatea matcilor

Vitalitatea deosebita a matcilor se stabileste atunci cand epuizarea lor organica nu apare decat cel mai devreme in al patrulea an de viata, cand vor fi schimbate linistit.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

Insusiri secundare

1.       Activitatea de zbor

Poate fi stabilita dupa 12 ore de observatii, numarand albinele care se intorc de la cules, timp de 2 minute in 6 reprize, stabilind recordistele fiecarei grupe (colonii de putere egala).

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

2.       Rezistenta la intemperii

Se noteaza albinele care zboara cel mai bine pe vreme mai putin favorabila.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

3.       Adaptabilitatea

Se refera la randamentul coloniei care foloseste cel mai bine atat un cules bogat cat si unul slab.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

4.       Blandetea

Este de dorit a se evita agresivitatea albinelor incurajandu-se totodata caracterul neimpresionabil al matcilor. Albina carpatina nu paraseste fagurele in timpul manipularilor.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

5.       Harnicia

Este o calitate care trebuie urmarita 10-15 zile - notand coloniile care ies cel mai devreme la cules si se intorc cel mai tarziu.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

6.       Instinctul de curatenie

O colonie normala care are fundul murdar primavara nu va fi producatoare de miere deoarece si-a pierdut instinctul de curatenie.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare

 


 

7.       Golirea hranitoarelor

Coloniile care golesc foarte repede hranitoarele sunt capabile sa recolteze multa miere in sezonul activ si viceversa.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

8.       Modul de capacire a mierii

La capacirea uscata intre capacelul de ceara si stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce da fagurelui un aspect frumos (aspect urmarit la cresterea fagurilor in sectiuni). Rasa de albine carpatina prezinta ambele feluri de capacire (umeda si uscata).

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

9.       Rapiditatea cladirii fagurilor

Coloniile bune claditoare pastreaza igiena la parametri maximi si in general sunt si foarte productive. Familiile care au tendinta de a cladi mai lent fagurii ajung mai repede in pragul roirii.

Insusirile urmarite prin bonitare sus insusiri principale insusiri secundare


 

Bostina

  Este denumirea data reziduurilor ramase dupa topirea cerii cu ajutorul apei sau aburului, reziduuri ce contin 30-50% ceara, ce urmeaza a se extrage la a doua topire prin folosirea unor metode mai performante. Pentru a nu mucegai, bostina se intinde in strat subtire intr-un loc bine aerisit, dupa uscare punandu-se intr-o ladita inchisa ermetic avand inauntru 2-3 pungute cu naftalina. Dupa strangerea unei cantitati apreciabile, bostina poate fi predata celor ce o strang in vederea extragerii cerii cu ajutorul solventilor.

sus

 


 

Botcile

Botcile sunt celule de fagure pregatite anume de albine pentru a creste viitoarele matci. Ele pot fi naturale (de roire, schimbare linistita, de salvare) sau artificiale (cele confectionate de apicultor), crescute in colonii orfanizate sau semiorfanizate, in conditii cat mai apropiate de roirea naturala, folosindu-se diferite metode de transvazare sau dubla transvazare.

In primele 5 zile de la ecloziunea din ou, larva de matca naparleste de 4 ori. Cea de-a 5-a naparlire are loc in ziua a 11-a de la depunerea oului, iar cea de-a a 6-a in a 16-a zi. Dupa capacirea botcii larva, viitoare matca, primeste in continuare laptisor de pe fundul celulei (din cauza pozitiei verticale a acesteia), acesta scurgandu-se spre gura ei, prin hranire greutatea larvei crescand (de la 129 mg la 270-350 mg).

In cea de-a 9-a zi de la capacire, botca este inchisa cu un capacel facut din ceara si polen, in care albinele lasa orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. Albinele construiesc botci cu mai multa placere pe marginea fagurilor decat la mijlocul lor. Acest lucru se datoreaza faptului ca acolo gasesc mai mult loc liber si nu stanjenesc cu nimic circulatia dintre faguri. Aerul e mult mai curat si din belsug, ventilatia facandu-se mult mai activ. Suprafata exterioara a botcilor in primele zile e neteda si subtire si orice manipulare a fagurilor le poate strica usor forma. Dupa capacirea botcilor albinele incep sa le ingroase cu un strat gros de ceara, pe care deseneaza adesea mici inceputuri de celule. Cu 2 zile inainte de eclozionarea tinerei matci botca incepe sa se decoloreze la varf (spre galben), nimfa de matca secretand prin glandele mandibulare o substanta care inmoaie varful botcii, iar albinele incep sa roada timp de 25-30 minute, dupa care capacelul prins ca intr-o balama, este impins de matca care eclozioneaza.

Altoirea botcilor naturale

Altoirea botcilor naturale sau artificiale in coloniile cu matci neproductive este recomandata pentru ridicarea productivitatii stupinei.

In a 14-a zi, de la faza de ou, vom alege botcile mature cele mai frumoase (cele care nu au fost lovite sau turtite, mai ales la varf). Deci, dupa capacirea botcilor este bine ca botcile sa mai fie lasate in colonia crescatoare inca 2 zile pentru ca daca vor fi altoite si mutate mai devreme exista riscul racirii sau al deteriorarii (imediat dupa capacire fiind foarte sensibile). Nu trebui nici sa intarziem prea mult, existand riscul eclozionarii primei matci care le va distruge pe toate celelalte. Indicele momentului propice altoirii este atunci cand varful lor capata o culoare mai deschisa, dovada ca albinele din colonia crescatoare au inceput sa ajute viitoarele matci la eliberarea lor.

Altoirea propriu-zisa

Este o lucrare migaloasa, dar nu grea. Botcile gata de eclozionare, pentru preschimbarea matcilor batrane, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a 2 faguri din marginea cuibului fiecarui stup, sau intre spetezele fagurilor de magazin situati deasupra cuibului, fagurii fiind bine acoperiti cu albine (pentru a preveni racirea acestora si eventualitatea unui atac al matcii stupului gazda). Ele se fixeaza lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu ceara framantata bine intre degete si amestecata cu putin propolis moale, in pozitie usor oblica, ca sa se poata observa varful fiecarei botci si daca regina tanara a eclozionat sau nu. Pentru aceasta, rama vecina trebuie sa fie putin mai departata, altfel existand riscul ca albinele sa lipeasca varful botcii de ea. Spatiul mai mare din jurul botcii va crea posibilitatea adunarii in zona a unui numar mai mare de albine (ceea ce este in favoarea bunei primiri a noii regine). Botcile roase lateral vor fi inlocuite. Daca si a 2-a oara le vom gasi roase inseamna ca matca coloniei inca mai e valoroasa si va fi schimbata spre sfarsitul verii.

Introducerea neobservata a botcilor in coloniile neorfanizate reuseste numai atunci cand albinele sunt preocupate de un cules bun si nu mai sesizeaza aceasta situatie anormala.

Altoirea botcilor in perioadele lipsite de cules se face numai dupa 1 ora de orfanizare, botcile fiind introduse direct intr-un fagure cu puiet, situat in centrul cuibului, operatia putandu-se face si concomitent cu orfanizarea, cu conditia ca eclozionarea matcii sa fie foarte aproape. Operatia de altoire cere pricepere si indemanare, botcile fiind decupate cu o portiune mai mare de fagure in jurul lor, care le serveste de suport. Se decupeaza apoi o portiune din fagurele cu puiet, intre braul de miere si elipsa de puiet, de forma si marimea suportului cu botca ce se va introduce acolo. Albinele vor consolida suportul botcii iar aceasta va sta suspendata in intervalul dintre 2 faguri, suportul aparand fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat a altoi deodata 2 botci, pentru ca albinele coloniei sa si-o aleaga pe cea mai buna. Botcile vor fi protejate de distrugere cu un manson de protectie facut din material plastic (tub de plastic mai larg) carton sau plasa de sarma deasa, avand liber doar varful. Unii apicultori orfanizeaza coloniile primitoare cu 6 zile inainte, dupa care distrug botcile proprii si altoiesc botci selectionate. Operatia reuseste numai daca dupa distrugerea botcilor a fost ridicat si laptisorul aflat in ele, altfel, albinele dand de gustul laptisorului vor distruge si unica botca data de stupar pentru a se infrupta din pretioasa hrana. Este bine ca odata cu altoirea sa administram coloniilor primitoare sirop pus in 2 hranitoare tip jgheab.

Dupa altoire coloniile vor fi supravegheate fara a mai deschide stupul. Daca vom observa ca albinele unei colonii ies din stup si se intorc ca si cand ar fi pierdut ceva, se urca pe peretele frontal sau atunci cand se intorc de la zbor au o oarecare ezitare daca sa intre sau nu in stup inseamna ca si-au omorat matca si va trebui sa intervenim. Daca albinele intra si ies pe urdinis fara nici o ezitare inseamna ca totul este OK. Dupa 10 zile se va controla botca si daca va fi gasita roasa o vom inlocui.

Operatia altoirii botcilor comporta oarecare riscuri pentru colonia orfanizata, riscuri pe care apicultorul trebuie sa li le asume.

Altoire botci Botcile de roire Confectionare Folosire Neacceptare Pastrare

sus


 

Botcile de roire

Sunt de 2 ori mai lungi decat cele crescute pe dispozitive artificiale mobile, cantitatea de laptisor ramasa pe fundul lor dupa eclozionare fiind, de asemenea, mai mare. Preferinta albinelor de a creste botci din faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larvei viitoarei matci. Pentru a avea colonii puternice este de dorit ca apicultorii sa-si creasca singuri matci folosind metodele naturale sau artificiale recomandate de literatura de specialitate.

Folosirea botcilor de roire este uneori recomandata, avand in vedere perioada prospera a aparitiei lor si conditiile deosebite de crestere.

Cauzele neacceptarii botcilor

Motive:

  • colonia avea deja matca nefecundata, neobservata de apicultor (unele matci batrane convietuind cu cele tinere inainte de fecundarea celei tinere;
  • matca tanara s-a ratacit dupa zborul de imperechere si a nimerit din greseala in acea colonie, fiind acceptata;
  • colonia si-a cladit singura botci inaintea altoirii botcii;
  • matca a murit in botca din vre-o cauza accidentala;
    colonia a fost atacata de hoate;
  • albinele au fost surescitate de vreo furtuna cu grindina ce a cazut pe acoperisul stupului facand zgomot.

 

Altoire botci Botcile de roire Confectionare Folosire Neacceptare Pastrare

sus


 

 

Confectionarea botcilor

Botcile sunt confectionate din ceara de calitate superioara, calitatea I-a, topita la foc potrivit, intr-un vas emailat, in care in prealabil a fost pusa putina apa. Pentru confectionare se foloseste un sablon special in forma de creion rotunjit in varf, confectionat din lemn de tei, care da posibilitatea obtinerii unor botci cu un diametru intern cuprins intre 8,6 si 9 mm, nerespectarea acestor dimensiuni ducand la ne neacceptarea larvelor date spre crestere.

In timp ce ceara se topeste, sablonul pentru confectionat este tinut scufundat intr-un vas cu apa pentru a se umezi si a impiedica ceara sa se mai lipeasca de el. In momentul inceperii activitatii de confectionare, sablonul se sterge de apa si se introduce in ceara pana la semnul marcat pe el (cca 1 cm). Se scoate repede, ceara se solidifica si se introduce din nou in ceara, mai jos cu cca 1 mm. Se procedeaza de 3-4 ori in acelasi fel, micsorand mereu inaltimea. Dupa ce stratul de ceara s-a format suficient de gros, se introduce sablonul cu botca in vasul cu apa rece. Prin rasucire botca este scoasa de pe sablon. Se obtine astfel o botca cu fundul mai gros, care este mai rezistenta la transvazare si in acelasi timp se lipeste foarte bine pe suport.In scopul unei eficacitati crescute, sabloanele pot fi montate cate 6-12 pe un suport de lemn.

In practica, pot fi folosite cu succes si botcile de plastic.

 

Altoire botci Botcile de roire Confectionare Folosire Neacceptare Pastrare

sus


 

Pastrarea botcilor disponibile

Botcile se scot din stupul crescator in cea de-a 12-a zi de la transvazarea larvelor, atunci cand varfurile lor care erau cafenii devin galbui. Cand nu se cunoaste cu precizie varsta larvelor, botcile se scot in a 10 zi de la transvazare si se altoiesc in coloniile orfane, cu matci necorespunzatoare, in nuclee sau micronuclee. Cand vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din stupul crescator ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. Botcile vor fi tinute numai cu varful in jos, ferite de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rumegus de lemn incalzit. Adancim degetul aratator in rumegus, in adancitura formata introducand un cornet ca un degetar facut din hartie cerata infasurata in jurul degetului. In cutie vor exista mai multe compartimente pregatite in acest fel, fiecare compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. Unii apicultori folosesc vata care insa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc. Cutia cu botci va fi dusa intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fagurii stupilor orfani sau se lipesc pe dispozitive mobile pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim. 

Daca numarul botcilor crescute este mare se pot forma nuclee sau micronuclee pentru imperecherea matcilor eclozionate, formate in acest scop. Daca tot mai raman botci aceste se introduc in colivii de pastrare prevazute cu gratii Hannemann, prin care albinele unei colonii orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor matci timp de 2-3 zile pana la folosire.

Altoire botci Botcile de roire Confectionare Folosire Neacceptare Pastrare

sus


 

Folosirea botcilor

Concomitent cu inceperea cresterii matcilor trebuie intocmit si un plan privitor la folosirea botcilor, cand acestea vor ajunge in cea de a 10 zi de la transvazarea larvelor. Acest plan va avea in vedere coloniile cu matci batrane, coloniile care se pregatesc sa roiasca, formarea unor nuclee de imperechere a matcilor pentru nevoile proprii sau comercializare etc.

Stupii cu matci necorespunzatoare vor fi orfanizati cu 1-2 ore inaintea altoirii botcilor (in golurile de cules coloniile fiind hranite cu cel putin 24 ore inainte si inca 4-5 zile dupa, fiind indicat ca odata cu stimularea sa descapacim si cate 1 fagure cu miere dupa diafragma, pentru a lasa impresia unei bogatii de nectar). Introducerea noilor matci va stagna cresterea puietului pe o perioada de cel putin 10 zile fapt care se va cunoaste in cazul aparitiei unor noi culesuri. Din acest motiv, cei ce practica apicultura de tip pastoral vor folosi metoda nucleelor de imperechere care se vor unifica apoi cu familiile orfanizate in vederea primirii noilor matci gata imperecheate.

Altoire botci Botcile de roire Confectionare Folosire Neacceptare Pastrare

sus


 

Izolarea botcilor in colivii de protectie

Orice altoire de botca este recomandabil a se face protejat.

Matcile disponibile, peste nevoile stupinei, vor fi folosite fie pentru inlocuirea matcilor batrane, fie vor fi introduse in colivii de eclozionare si pastrate in colonii pastratoare  special formate pentru ele, dupa care vor fi plasate in micronuclee de imperechere. Oricat de bine ar fi ingrijite, pastrarea lor mai mult de 3-4 zile nu este recomandabila. Albinele au si ele preferinte, unele matci ramanand nehranite. De aceea fiecare colivie este bine sa fie prevazuta cu hrana proteica.

Altoire botci Botcile de roire Confectionare Folosire Pastrare

sus


 

Brad

Polenul de molid are o valoare alimentara scazuta. Puietul hranit cu un astfel de polen, ajuns la maturitate da nastere unor albine ce traiesc cu 50% mai putin. Mierea de mana provenita de la molid are culoare verde-inchis iar cea de la brad are culoarea galbena-aurie. Ambele contin in proportie de 25,68% melezitoza, fiind mult cautata de bolnavii de plamani. In mierea de brad se afla si un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime.

sus


 

Braula

Este un parazit ce paraziteaza albinele si matcile. Paduchele albinei - Braula coeca se hraneste cu resturi din hrana albinelor si se inmulteste in lunile iulie-august, dupa care urmeaza o perioada de stagnare. In timpul zborurilor de curatire din timpul primaverii paduchii se imputineaza. Femela depune ouale sub capacelele celulelor de miere.

Tratamentul se face prin fumigatii cu fenotiazina, afumatorul plimbandu-se pe urdinis in toate directiile pentru ca fumul sa intre pe toate intervalele, in afumator introducandu-se  6 g substanta (2 lingurite rase) invelite intr-o hartie, doza fiind suficienta pentru 2 colonii (cate 30 jeturi de fum pentru fiecare colonie). Actiunea fumului scade atunci cand temperatura depaseste 10 0C, la peste 26 0C devenind inoperanta. Este bine ca afumatorul sa aiba o teava prelungitoare care sa intre pe urdinis. Operatia se repeta dupa 7 zile, si primavara cand se descapacesc ramele cu miere din cuib. Şi mai bine este ca descapacirea acestora sa se faca la rezerva iar fagurii respectivi sa fie supusi vaporilor de acid acetic. Paduchele braulozei este periculos mai ales pentru faptul ca e purtatorul parazitului nosemozei.

sus


 

Busuiocul de miriste

Infloreste in august-septembrie si este foarte sensibil la ceata si la negura, situatie in care nectariile nu-si mai reiau activitatea. Astfel ca, dupa o zi de cules bun, in ziua urmatoare incepe dintr-odata furtisagul. Dupa zile repetate cu negura groasa, secretia de nectar a plantelor inceteaza iar sezonul apicol activ se poate considera incheiat.

sus


 

Butoi

  Butoaiele de inox sunt cele mai potrivite vase pentru depozitarea mierii. Dupa golire ele trebuiesc spalate cu apa clocotita. Butoaiele metalice nu sunt bune pentru ca acizii mierii dau compusi toxici in contact cu metalul.

sus

 

 

Dreamweaver Suport Center DHTML Menu / JavaScript Menu - Created Using NavStudio (OpenCube Inc.) Acest site: "Miere de albine pastoral" este o locatie noncomerciala. Viziteaza si ROMAPIS

© 2002 ult rev: 22-mar-18->

 

Flag Counter  IP Address
Unique Hits