Miere de albine pastoral

Familiarizarea este o actiune recomandata in cazul familiilor de albine mai dificile in privinta cresterilor dirijate, mai ales la inceput sau sfarsit de sezon, care consta in incredintarea cu 2-3 ore inaintea transvazarii propriu zise, a leaturilor de crestere cu cupe noi si stropite cu sirop unei familii orfanizate pregatite pentru startare sau pentru crestere. "Albinele depun pe aceste leaturi o substanta numita "de familiarizare" care favorizeaza acceptarea lor in starter. Aceste substante instabile dispar in totalitate dupa 15 zile" - dupa cum precizeaza Gilles Fert.

In cartea lui Ruttner, la capitolul V Influenta factorilor de crestere asupra dezvoltarii matcilor, autor K. Weiss, la pagina 97, gasim scrise urmatoarele: "Nu exista nici un dubiu ca daca exista premize optime pentru crestere se poate obtine o acceptare optima si fara familiarizare. Desigur, este posibil ca albinele sa accepte in experiente de crestere repetate botci pe care la inceput le refuzasera din cauza unui material sau miros strain. Dar in practica astfel de botci nici nu trebuie folosite."

sus

Familiile ajutatoare (FA)

Familiile ajutatoare (FA) nu sunt altceva decat nucleele de imperechere care au ajuns la o dezvoltare suficienta pentru a fi transformate in familii temporare sau de sine statatoare, fiind folosite la intarirea familiilor de baza (FAB), la preluarea surplusului de albina de la FAB sau la unificari, la iernarea matcilor de rezerva, la formarea unor familii ajutatoare permanente (FAP) etc.

Generalitati

Pentru ridicarea potentialului de lucru al FAB in perioadele culesurilor mari, unii apicultori recurg la puterea de munca a unei alte familii de albine, careia i s-a dat denumirea de FA. Toate tipurile de familii ajutatoare pot fi folosite la cresterea fagurilor pentru fondul stupinei, la dezvoltarea de primavara, la recoltarea polenului, la intarirea FAB, la popularea nucleelor pentru imperecherea matcilor, la verificarea potentialului matcilor in vederea selectiei etc. Rezultatele sunt pe masura pregatirii profesionale, a imaginatiei, initiativei si perseverentei apicultorului. Procedeul de intarire a familiilor de albine de baza prin folosirea matcilor ajutatoare reprezinta un interes deosebit in conditiile din zona de sud a tarii noastre unde sunt necesare familii foarte puternice chiar la inceputul primaverii, pentru folosirea culesurilor timpurii (pomi fructiferi, salcam).

sus

Avantaje

ofera posibilitatea uniformizarii FAB luand faguri cu puiet capacit de la stupii predispusi sa intre in frigurile roitului, faguri cu care formam FA pe care le vom intari ulterior;
creeaza premisele cresterii cu usurinta a matcilor, imperecherea, marcarea, verificarea si schimbarea lor;
da posibilitatea ca fiecare stupina sa dispuna in orice moment de matci de rezerva, contribuind din plin la lucrarile de selectie;
da posibilitatea iernarii in conditii optime, unificand FAB cu matci tinere si sanatoase, metoda folosirii FAV (familiilor ajutatoare vremelnice) fiind singura metoda de a obtine rezultate bune in activitatea apicola.

sus

Formarea FA

Folosirea familiilor cu matci ajutatoare, in anul formarii sau in anii urmatori, este destul de simpla, FA cedand fie puiet, fie culegatoare, fie unificandu-se cu FAB. La sfarsitul culesurilor de vara, familia ajutatoare fie este iernata langa FAB, ca FAP, fie, in calitatea sa de FAV, se va unifica cu FAB pastrandu-se matca cea mai tanara. Daca dispunem de matci imperecheate FA se pot forma chiar si primavara. În perioada culesurilor de productie (de la salcam si tei sau floarea soarelui), se recomanda roirea artificiala prin stolonare.

sus

Metode de valorificare FA

Dupa terminarea culesului de la floarea soarelui, in majoritatea cazurilor familiile de productie sunt epuizate, atat de la culesul propriu zis cat si de transportul la mare distanta. Dupa 3-4 zile de la asezarea pe vatra stupii vor fi pregatiti pentru iernare, facand un control amanuntit tuturor familiilor de productie, cu ocazia caruia stabilim masurile care trebuie luate in consecinta si cate familii au nevoie a fi intarite sau sa li se schimbe matcile.

La aceasta data nucleele pot fi impartite in:

Nuclee foarte dezvoltate (compuse din 8-9 rame cu puiet, miere si pastura), ce vor ierna ca familii independente, iar in anul urmator vor fi tratate ca FAB.
Nucleele normale (compuse din 4-5 rame, de obicei 3 rame cu puiet, de toate varstele), ce vor fi folosite pentru intarirea familiilor de productie, prin unificarea lor (spre sfarsitul lui septembrie), folosind metoda foii de ziar perforate.
Nucleele slabe in cazul in care ramanerea lor in urma nu se datoreaza unor cauze obiective (cum ar fi neimperecherea matcii din prima serie de botci) unifica intre ele. În caz contrar, sunt iernate cate doua in aceeasi cutie, fiind pastrate peste iarna ca matci de rezerva sau viitoare FAB.

sus

Metoda FAP

FAP este o prescurtare a cuvintelor: "familii ajutatoare permanente", constituind o supapa de siguranta pentru pastrarea echilibrului in FAB pana la aparitia culesului principal. La aparitia culesului FAP sunt mutate pe alte locuri ( primind in hrănitoare cu apă pentru 2-3 zile), cedand familiilor de baza vecine culegatoarele, contribuind astfel la sporirea productiei. În aceleasi timp, pentru a usura cuibul coloniei de baza, care nu trebuie sa fie ocupata cu cresterea de puiet deschis in timpul culesului, din FAB se scot fagurii cu puiet deschis si sunt cedati (fara albina insotitoare) familiei ajutatoare, primind in loc faguri cu puiet capacit.

sus

Metoda FAV

Familiile ajutatoare vremelnice (FAV) sunt formate in fiecare an dupa culesul principal de la salcam, prin divizare sau stolonare, rolul lor fiind ca pana in toamna sa se dezvolte independent. La finele lui septembrie inceputul lui octombrie fiecare FAV se va uni cu o FAB, in vederea schimbarii matcii varstnice si neproductive. FAV va fi prinsa in evidenta purtand numarul FAB plus o litera mica (cum ar fi 7n), hotarandu-ne pana in octombrie daca o vom unifica cu FAB sau va ramane ca FAP (familie permanenta). Numarul individualizeaza familia si o va insoti chiar daca aceasta va fi transvazata in alt stup. Literele mari sunt folosite pentru individualizarea elementelor fiecarui stup (diafragme, colectoare, elemente podisor etc.

sus

Metoda FAT

FAT = familii ajutatoare temporare. Metoda FAT se aplica in doua etape:

Etapa pregatitoare - in primul an de aplicare a metodei, termenele la care se efectueaza lucrarile si tehnica folosita sunt aceleasi ca cele descrise ca metode FAV, fara a se mai proceda insa la unificarile de toamna. FAT sunt ause la iernat ca familii independente, (pe cel putin 0,8-1 kg albina si 10-12 kg miere), cate doua in acelasi stup, despartite de diafragma etansa.
Etapa propriu zisa - la sfarsitul iernii se urmareste intensificarea cresterii extratimpurii de puiet in ambele familii. La inceperea culesului principal, FAB se unifica cu FAT iar matca FAT sau FAB se opreste pe vatra, refacandu-se si iernand ca si in anul precedent. Metoda este extrem de elastica, ajutorarea FAB putandu-se face doar prin cedarea culegatoarelor familiilor ajutatoare. În situatia in care practicam stuparitul pastoral si dispunem de mai multe FAT decat cele de baza, care vor pleca la cules, se recomanda ca fiecare FAB sa preia culegatoarele de la 2-3 FAT. Se subintelege ca in cazul practicarii acestei metode stupii trebuie sa aiba spatiu suficient, iar apicultorul trebuie sa ia toate masurile ce se impun pentru prevenirea roirii.

sus

FAV timpurii in acelasi stup

La stupul vertical se foloseste procedeul Demaree urmat de aplicarea tehnicii Snellgrove, ori se aplica una din metodele de formare a roiurilor timpurii: cu matci iernate in afara ghemului, cumparate ori crescute in stupina proprie.

În stupul orizontal pe 22 rame, se aplica acelasi procedeu, roiul fiind de regula format prin metoda stolonarii, fiind gazduit intr-un compartiment anume amenajat in interiorul stupului.

Amenajarea compartimentului FAV

Cu ajutorul unei diafragme etanse inaltate, amenajam un compartiment de 6 rame in partea urdinisului mic si a celui superior al stupului, compartiment care va avea si podisor propriu, pentru o perfecta izolare a celor 2 unitati. Compartimentul mic va fi vopsit cu o alta culoare pentru a se elimina orice risc in dezorientarea matcii la inapoierea de la zborul de imperechere. În diafragma inaltata practicam, la 5 cm de speteaza superioara si la mijloc, un orificiu de 2 cm, care se poate inchide si deschide cu ajutorul unui capacel de tabla, prins intr-un cuisor, orificiu necesar la unificarea celor doua familii, in mijlocul diafragmei decupand o fereastra de 10 x 20 cm peste care aplicam o plasa de sarma, de o parte si de alta, fereastra ce este necesara la uniformizarea mirosului, conditie obligatorie la unificarea familiilor.

Diafragma va fi inaltata cu 2 cm cu ajutorul unei speteze, ce ajuta la separarea celor 2 podisoare. De asemenea, pe fundul stupului si pe peretii laterali, diafragma se va fixa cu ajutorul a 3 fasii de cauciuc, realizand astfel o etanseitate perfecta.

sus

FAV adapostite in stupi diferiti

Pe timpul culesului de la rapita formam un nucleu stolon pe 4 rame (2 rame cu puiet capacit cu o botca crescuta in familii recordiste si 2 faguri cu miere si pastura). Pe timpul acestui cules, matca eclozioneaza si se imperecheaza. Cu cateva zile inainte de culesul salcamului, regina batrana va fi ridicata formand un roi ce va ramane pe vatra, restul familiei fiind unificat cu regina tanara, valorificand in conditii optime culesul de la salcam.

La intoarcerea pe vatra, cele 2 familii vor fi fie unificate, fie iernate impreuna in cele 2 compartimente.

sus

FAB

Termen prescurtat al cuvintelor: "familii de baza" sau de productie.

sus

Fagurii

artificiali

Se fac din cea mai buna ceara fiind totusi inferiori celor naturali, indeosebi in ceea ce priveste rezistenta. Pentru a le mari rezistenta se cere ca ei sa nu fie pusi in rame decat dupa o perioada de cateva luni de la presarea lor.

Fagurele se sprijina si se fixeaza bine cu sarmele de sustinere, cu ajutorul unei plansete si a unui pinten apicol (sau a curentului electric de 6-15 volti). Pentru ca foaia de fagure sa nu se lipeasca de planseta, aceasta se uda cu apa. Montarea fagurilor artificiali in rame se face de obicei inaintea introducerii acestora in stupi. Grosimea sablonului trebuie calculata astfel incat, punand pe el foaia de ceara presata, aceasta sa stea drept pe mijlocul ramelor, langa sarmele galvanizate, intinse de mai inainte. Foaia de fagure artificial se ajusteaza astfel incat sa poata intra cu usurinta in interiorul ramei, lasand 1 cm liber de jur imprejur, fixand-o cat mai aproape de partea de sus a ramei. Alti apicultori fixeaza fagurii artificiali mai aproape de partea de jos a ramei, considerand ca albinele, chiar daca vor cladi cu celule de trantor partea de sus, se vor grabi sa le umple cu miere inainte ca matca sa apuce sa le insamanteze.

Pentru a fi crescuti numai cu celule de lucratoare, fagurii artificiali se introduc numai pe timpul infloririi ciresului sau in timpul marilor culesuri de la salcam, tei, floarea soarelui - in caturile de miere - avand grija sa nu fie tinuti mai mult de 24-48 ore, pentru ca sa fie pornita cresterea celulelor, dar acestea sa nu fie umplute cu miere, dupa care se scot si se pastreaza la rezerva. Acesti faguri pot fi folositi apoi, cu succes, la primenirea cuiburilor.

sus

fagurii de rezerva

Fagurii de la rezerva trebuie triati, dezinfectati si pastrati cu o deosebita grija caci ei au o mare valoare economica.

Fagurii cu resturi de miere vor fi pastrati pentru stimularea facuta dupa diafragma, fie in toamna, fie in primavara. Fagurii cu miere necapacita si nematurata nu se supun sulfurizarii. Mierea, fiind inca apoasa, determina o combinatie a apei din miere cu vaporii din sulf si da un produs care va intoxica albinele dupa consumare.

Fagurii cu provizii suficiente vor fi folositi la completarea proviziilor, fiind asezati direct langa cuib. Pentru a preintampina distrugerea fagurilor de atacurile gaselnitei, fagurii cu miere pastrati la rezerva vor fi asezati in stelaje, putin mai departati, facandu-se afumari periodice cu bioxid de sulf (din 7 in 7 zile). Pastrarea fagurilor se mai poate face si cu ajutorul naftalinei, presarata la fiecare nivel pe o foaie de ziar, sita sau tifon.

sus

fagurii port-botci

Sunt faguri obisnuiti, bine claditi, cu o vechime de 3-4 ani, de culoare inchisa, folositi la cresterea de matci dupa metoda Heyrand, infigandu-se in ei, suporti cu larve in celule, situati in zonele anume decupate din fagure.

sus

fagurii vechi

Învechirea fagurilor de datoreaza nu numai depozitarii mierii si polenului ci si incubarii si cresterii puietului. Pe masura ce generatiile se succed capacitatea celulelor se tot micsoreaza din cauza depunerii invelisurilor nimfale, ce raman aderente pe peretii celulelor, fagurii devenind tot mai grei, albumina din invelisurile nimfale oxidandu-se si colorandu-se inchis. Fagurii vechi sunt mediul cel mai prielnic pentru microbii unor grave boli sau pentru larvele de gaselnita care prefera resturile organice aflate pe fundurile celulelor si polenul.

Fagurele vechi este principalul generator si transmitator de boli (nu degeaba roii naturali isi parasesc cuiburile mai vechi de 1 an in fiecare sezon apicol). Albinele crescute in celulele fagurilor vechi - mai putin adanci si mai stramte - sunt degenerate morfologic, au gusa cu o capacitate mai redusa, la valorificarea culesurilor de nectar aduc incarcaturi tot mai reduse de polen, li se micsoreaza rezistenta la iernare si boli etc.

Regulile obligatorii apicole prescriu schimbarea fagurilor din cuib esalonat (din 4 in 4 ani) si ai celor din magazin (la 5-6 ani).

sus

Faringele albinei

Faringele albinei se porneste din orificiul bucal si are la baza o placa faringiana si muschi de largire si contractare.

sus

Februarie

Este prima luna de primavara pentru stupinele mai sudice.

sus

Filme apicole

Daca mai stiti si alte linkuri comunicati aici . Vizionare placuta.

apicultura la distanta	https://www.youtube.com/watch?v=MJI0_ppoTXg
filme cu albine (rusesti)	http://pchelhom.ucoz.ru/index/0-4
ApisPuisoru apicultura de la A la ... Z	http://stuparitul.3xforum.ro/post/8044/1/ApisPuisoru_apicultura_de_la_A_Z/
Cresterea matcilor	http://www.stuparitul.com/matci_albine_apicultura.html http://apiexpert.ro/cresterea-selectia-matcilor-intelegerea-albinei/
Filme apicultura	http://www.forum.casa-apicultorilor.info/index.php?board=8.0
Filme you toube	http://teoalbina.apiardeal.ro/y.htm

sus

Fitoncide

Fitoncidele sunt ultramicroorganisme din lumea plantelor superioare, care abia pot fi vazute la microscopul electronic si care au proprietati bactericide. Ele plutesc in aer sau traiesc in anumite vegetale, sucuri, rasini, radacini, uleiuri, tulpini sau flori, ducand o viata de tranzitie, pana cand isi procura elementele cu care pot trai si inmulti, facandu-le un bine gazdelor, prin eliminarea producatorilor de boli. Fitoncidele sunt folositoare si albinelor, care, la cercetarea florilor le transporta in stupi, unde, inmultindu-se pe seama anumitor bacterii primejdioase pentru albine, scapa coloniile de boli grave.

Usturoiul, ceapa, hreanul contin fitoncide ce prelungesc viata albinelor mai mult decat dublu.

sus

Flambarea

Primavara, chiar daca nu exista nici o boala in stupina, stupii, utilajele si scandura adapatorului se flambeaza cu ajutorul unei lampi cu benzina sau cu ajutorul unui arzator montat la o butelie de aragaz.

sus

Floarea de pucioasa

E recomandata de Hristea a fi folosita preventiv, presarandu-se pe fundul stupului intr-un strat extrem de subtire. Albinele sanatoase nu vor suferi iar cele bolnave vor muri mai repede. Aceasta recomandare nu este verificata suficient in practica si, de aceea, cei care au curajul sa o verifice, sa aiba grija sa o experimenteze cu prudenta, folosind un numar mic de stupi, comunicandu-ne rezultatele obtinute.

sus

Floarea soarelui

Este considerata ca principala sursa de nectar din culesul verii, fiind cea mai importanta oleaginoasa de la noi. La hibrizii introdusi in productie s-a scurtat perioada de inflorire, acestia fiind mai timpurii si mai sensibili la factorii climatici. Un rol esential in realizarea unei productii corespunzatoare de miere il are repartizarea judicioasa de 1,5-2 familii la ha, evitandu-se aglomerarile care sunt neproductive.

Amplasarea stupilor este indicat a se face la 200-300 m de lan, in apropierea partii in care s-a terminat insamantarea lanului. Vor fi preferate locurile cu panza freatica la suprafata sau irigate, albinele avand lanul in fata, nu lateral sau in spate. Este obligatorie respectarea distantelor intre stupine (cel putin 1 km) si instalarea adapatoarelor cu apa si a diferitelor semne distinctive. Stuparii veniti ultimii la cules trebuie sa fie atenti sa nu amplaseze stupinele pe directia de zbor a altor stupine, existand riscul preluarii albinelor acestora, declansand litigii si pagube altor apicultori.

Atentie!

Exista soiuri si hibrizi de floarea soarelui care, desi au o productivitate sporita, beneficiind de autopolenizare sunt putin melifere. Acestea ar trebui sa fie cunoscute din timp pentru evitarea neplacerilor. Mai mult decat atat, ar trebui luate masuri de catre organele de resort, in vederea cultivarii numai de soiuri si hibrizi meliferi, asigurarii polenizarii cu ajutorul stupinelor, incurajand astfel practicarea eficienta a apiculturii.

Dr. Ing. Ilie Bălana indica in 1987 urmatorii hibrizi meliferi de perspectiva:

Tabel cu hibrizii meliferi de floarea soarelui, creati de I.C.C.P.T. Fundulea, aflati in cultura in zona I (Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei) in anul 2000:

Pe langa acestia, mai exista soiuri si hibrizi de floarea soarelui in cultura printre care mentionam: Felix, Fundulea 52, 53, 59, 80, 82, 90, 206, 301, 305, Select, Sorem 80, Super, Record, Romsun 52, 53, 90, 301 s.a.

In ceea ce priveste noile oferte de hibrizi de floarea soarelui, expuse in lista de mai jos,

Lista hibrizilor de floarea-soarelui se regaseste in CATALOGUL OFICIAL al soiurilor de plante de cultura din Romania si in Catalogul Comunitatii Europene. Ne ofera cineva informatii cu privire la secretia lor de nectar, care sunt melifere si care nu sunt sunt?... sunt asteptate in continuare contributiile dumneavoastra.

Pe forumul Apiardeal, am mai gasit postata o lista:

sus

Flora melifera si polenifera

Înglobeaza arborii, arbustii si unele plante spontane sau de cultura care secreta nectar si/sau polen.

Oricate cunostinte apicole am avea, in lipsa unei bune baze melifere, sau in cazul unei supraaglomerari de stupi, albinele nu vor produce mare lucru, aducandu-ne in loc de castig multa pierdere. Cei mai multi autori recomanda ca stupinele sa fie departate unele de altele la cel putin 4-5 km si fiecare sa aiba un camp de exploatare bogat (aproximativ 2800 ha la 100 de stupi), fara concurenta altor stupine. Acesta este si motivul pentru care se practica apicultura de tip pastoral.

sus

Fondul de asigurare

Reprezinta o rezerva de 5 kg miere pusa de o parte in depozit pentru fiecare familie de albine, rezerva ce va fi folosita la nevoie.

sus

Fonduri europene

Sursa			Explicatii sumare
MADR			Documentar de presa sectorul apicol
APIA			DIRECŢIA MĂSURI DE PIAŢĂ Biroul Autorizare Măsuri de Piaţă - Intervenţie APICULTURĂ
PNDR 2014-2020: Plafonul impus apicultorilor este prea ridicat pentru a le permite accesul la fonduri			Plafonul impus apicultorilor este mult prea mare pentru a putea accesa fonduri europene prin masura destinata tinerilor fermieri din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR), în condiţiile în care un apicultor trebuie sa deţina cel puţin 220 de familii de albine ca sa poata primi suma minima de 12.000 de euro, considera preşedintele Asociaţiei Crescatorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea...

sus

Termenul defineste familiile de prasila si apare in diverse variante FPT (familii de prasila tata), FPM (familii de prasila mama sau donatoare), FPC (coloniile de prasila doici sau crescatoare), LP (lotul de prasila) etc.

sus

Fumul de par sau pene arse

Calmeaza albinele timp de 15-20 de minute.

sus

Fundul stupului

La stupii cu fund mobil, curatirea fundurilor se poate face fara a umbla in stupi. Cercetand ramasitele gasite pe fundul stupilor putem aprecia starea familiei respective astfel:

grup mic de albine moarte si rumegus mult de ceara dar numai pe 3-4 randuri = colonie puternica cu miere multa si albine tinere (matca prolifica);
grup mic de albine moarte, rumegus putin si pe mai multe linii = colonie buna, cu matca prolifica dar, albinele si-au schimbat pozitia pe faguri din lipsa proviziilor suficiente;
grup mare de albine moarte, pe linii putine si rumegus mult = provizii indestulatoare, regina slaba si multe albine batrane;
grup mare de albine moarte, linii dese dar rumegus de ceara putin = lipsa proviziilor pe fagurii de iernare si schimbarea ghemului; daca stupul este greu nu e nevoie sa ne alarmam; in caz contrar trebuie sa intervenim cu miere; in cazul in care numarul albinelor moarte cu limba scoasa este exagerat de mare e posibil ca albinele stupului sa fi murit cu toatele; daca au mai ramas ceva albine se intervine cu 2 faguri cu miere incalzita;
grup mare de albine moarte, linii dese si cristale de miere pe fund = posibil aceeasi situatie cu cea descrisa mai sus, sau provizii de proasta calitate;
prezenta unui numar mare de albine moarte si de puiet mort, nedezvoltat complet indica fie o matca prolifica care a ouat peste puterea de acoperire, fie o boala, fie lipsa proviziilor etc.;
prezenta unor ghemotoace albe, ca de paianjen, printre albinele si puietul mort pe fundul stupului indica prezenta gaselnitei; stupul va fi notat si supravegheat indeaproape in acest sens;
petele ruginii prezente pe albinele moarte indica prezenta diareei sau nosemozei;
albine devorate, rumegus de ceara amestecat cu portiuni de faguri = prezenta soarecilor;
albine mucegaite = aerisire necorespunzatoare, umiditate prea mare in stup; daca mucegaiul a cuprins si fagurii stupul este expus impietririi puietului si trebuie intervenit cu faguri curati;
prezenta trantorilor printre albinele moarte indica fie o matca batrana, fie una tanara ramasa neimperecheata, ori imperecheata tarziu in toamna.
regina moarta gasita printre albine indica fie moartea reginei stupului fie a celei batrane care a convietuit cu cea tanara o vreme.

Pentru a avea o interpretare si mai precisa a semnelor date de resturile gasite pe fundurile stupilor vom lua in calcul si semnele exterioare.

sus

Furtisag

Furtisagul la albine este un fenomen care apare in special la rasa italiana, atunci cand nu mai gaseste cules in natura. Pericolul furtisagului la albine apare, de obicei, in luna august, cand stupinele se intorc din pastoral, sau in luna septembrie. De obicei, albinele hoate ataca in special regina stupului pradat, stiind ca astfel deznadejdea va cuprinde intreaga colonie, iar ele isi vor putea atinge mai usor tinta. În cazul in care albinele stupului pradat reusesc totusi sa-si apere regina, de cele mai multe ori nu reusesc sa-si apere si proviziile.

Adeseori, coloniile puternice ataca coloniile mici si slabite, mai ales daca sufera de vre-o boala. Daca colonia atacata este puternica, atacul este respins, mai ales daca intervine si apicultorul. Furtisagul intre albine este generator de multe rele (raspandirea bolilor, desfiintarea stupinelor etc.). Pentru a nu se ajunge aici trebuie sa luam masuri de prevenire si combatere. În general vina declansarii furtisagului apartine apicultorului.

Semnele furtisagului

activitate nenaturala in stupina: unii stupi activeaza incepand cu primele ore ale diminetii pana tarziu in noapte, altii stau linistiti;
luptele de la urdinis sunt din ce in ce mai vizibile: albinele atacate si cele invadatoare razboindu-se pe viata si pe moarte;
zboruri repezi de-a dreptul din stup: fara a se mai opri pe scandura de zbor, de frica sa nu se intalneasca cu pazitoarele stupului, preferand sa se ridice pe urdinis in sus si de acolo sa-si ia avant;
picioare stranse sub abdomen la iesirea din stup: indica plecarea cu provizii; la o cercetare mai atenta vom observa ca la stupii normali, albinele vin din camp cu picioarele stranse sub abdomen pentru mentinerea echilibrului si ies din stup cu picioarele intinse de-a lungul abdomenului.
zboruri asemanatoare unei dibuiri: nici o hoata nu are sa vina de-a dreptul spre locul unde vrea sa patrunda, ci intai incearca in dreapta si stanga, vede unde e paza mai slaba si cauta sa se furiseze avand o tinuta care da de banuit; adevaratele albine ale stupului insa, vin de-a dreptul pe scandura de zbor, stau o clipa de se odihnesc iar gardienele le recunosc dupa miros si apoi le dau drumul sa intre;
zboruri greoaie, incete si anevoioase: sunt caracteristice stupilor atacati de mai multa vreme, fie din cauza ca sunt orfani, fie din cauza ca au o populatie prea mica care nu a fost in stare sa faca fata cu eficienta la atacul dezlantuit de hoate; in acest caz, zborurile sunt greoaie pentru ca albinele sunt incarcate la refuz cu mierea pradata;
bazait patrunzator si plin de amenintari: ce se aude in stup este un alt semn caracteristic stupului pradat; albinele ies nelinistite in fata urdinisului cautand parca sa iasa in calea pradalnicelor inainte ca acestea sa fi ajuns la hotarul portilor pazite; ele inteapa atunci pe oricine intra in prisaca, vazand un dusman virtual in tot ce misca;
picatura de miere furata ce iese din gusa: poate fi observata daca prindem o albina ce iese din stup, banuita hoata, si o strangem de torace.
odata declansat furtisagul poate genera distrugerea intregii stupine: caci pradatoarele, la randul lor, vor fi atacate de alte colonii mai puternice si mai numeroase.

sus