O
Ochiul
albinei
Este sensibil
numai la 6 culori: albastru, ultraviolet,
galben, verde-albastrui, purpuriu si violet. Culoarea rosie
este vazuta de albine ca negru, iar albul este vazut ca
o combinatie de culori complementare.
In afara ochilor mari,
cu care albina vede la departare, ea mai are in frunte alti
trei ochi mici, indreptati in sus, denumiti oceli, cu care
aduna imaginea neclara a ochiului compus, mai ales in amurg,
sporindu-i sensibilitatea fata de lumina. Cu acesti ochi
ajutatori albina vede lucrurile din apropiere si e ajutata
la delimitarea precisa a imaginilor provenite de la obiectele
fixe pe care urmeaza sa se aseze.
sus
Octombrie
Negasind nimic pe camp,
albinele isi economisesc fortele stand mai tot timpul in
stupi. Numai in zilele cu soare, cele tinere, nascute in
ultimele saptamani ale lunii septembrie, isi fac zborul
de recunoastere. Matcile care nu si-au incetat ponta trebuie
tinute in evidenta pentru lucrarile de selectie. In cuib
albinele isi muta proviziile acolo unde va avea loc ghemul
de iernare.
Tratamentul contra paduchilor
si acarienilor Varroa
Cele mai eficace sunt
cele facute in lipsa puietului.
Unificarile FAV cu FAB
Prin unificare
coloniile FAB devin foarte puternice, cu cate 3-4 kg de
albina, iernand in cele mai bune conditii si cu un consum
de hrana redus, raportat la puterea lor. Coloniile care
nu depasesc 5 intervale de albine nu merita sa ierneze
independent, fiind recomandabila unirea lor, fagurii cu
miere si pastura ramasi fiind folositi la ajutorarea roiurilor
timpurii, cand ele se vor reface cu ajutorul matcilor
iernate in stupii pepinieri.
Inlaturarea soarecilor si
asigurarea stupilor impotriva intemperiilor
Se monteaza gratii de
tabla dintata la urdinis si se presara grau otravit in locurile
posibil accesibile intrarii soarecilor. Stupii vor fi reparati,
chituiti si vopsiti, iar capacele vor fi verificate pentru
ca apa sa nu patrunda prin ele.
Precizarea spatiului pentru
iernare
Intr-o dimineata rece,
cu 9-10 grade Celsius, pe la orele 6 se vor verifica toate
coloniile observand pe cati faguri s-a format ghemul. Din
fagurii ocupati bine cu albine, atunci cand se va aranja
definitiv cuibul pentru iernare, se vor scoate cate 2 de
la fiecare colonie. De acum inainte, este de dorit ca apicultorul
sa intervina cat mai putin posibil, respectand pe cat se
poate aranjamentul facut de albine in vederea iernarii.
ele isi fac ghemul in locul unde stupul asigura conditiile
cele mai bune pentru pastrarea caldurii, cerandu-le un consum
de hrana si energie cat mai redus.
Oranduirea hranei si a cuibului
de iarna
In cuibul de iarna nu
trebuie lasat nici un fagure gol complet, ci numai din aceea
care au cel putin 2 kg miere in partea superioara. In cuib
nu se vor pastra decat faguri cu o vechime de cel putin
2 ani, de culoare inchisa, acestia tinand mai bine de cald,
fiind preferati de manca la inceperea pontei. Limitarea
spatiului se face cu diafragma. Golul ramas se umple cu
materiale termoizolante. Pentru iernarea albinelor in stupi
tip ME se recomanda unificarea a cate 2-3 colonii si iernarea
pe 2 corpuri, cu 4-5 kg albina, avand asigurate provizii
in coronite, corpul 2 fiind in totalitate plin cu miere.
In stupii Dadant-dubli, fosti cu 2 corpuri in vara, se recomanda
iernarea a cate 2 colonii despartite prin diafragma, ghemul
formandu-se de o parte si de alta a diafragmei, cele 2 colonii
insumand 3-5 kg de albina. Ca regula generala, coloniile
mai mici de 1,8-2 kg albina este bine sa ierneze cate 2
in acelasi stup, despartite cu dublu separator din panza
metalica. Ramele cele mai pline vor fi asezate de o parte
si de alta a separatorului.
Cercetatorul Waldrabenstein
foloseste stupul orizontal pe 20 de rame cu un urdinis unic
mare, in locul dublului separator punand o rama groasa de
1 cm, care are fixata pe ambele fete cate o gratie Hannemann
ce desparte cele 2 colonii gemene. Se pot intrebuinta si
2 rame subtiri cu gratii Hannemann, dar intre ele se aseaza
o rama cu miere, gratia distantata oprind cele doua matci
sa ia contact una cu alta. Albinele pot trece dintr-o parte
in alta si au urdinis comun. Cele 2 colonii gemene ierneaza
in varianta III-a de iernare, avand de o parte si alta a
diafragmei cate 2 faguri cu miere 3/4, urmati de fagurele
cu pastura si fagurii cu miere 1/2. La marginile opuse se
aseaza cate o diafragma, urmata de materialul termoizolator.
Pastrarea fagurilor cu pastura
si miere
Se face in dulapuri bine
inchise, ferite de atacul daunatorilor.
Oranduirea nucleelor pentru
iernat
Se face din vreme, fiecare
colonie puternica putand primi, de o parte si de alta, cate
2 nuclee, despartite cu diafragme etanse. Alegerea coloniei
paterne se face inca din august.
Pregatirea viitoarelor controale
Se poate face introducand
pe fundul stupilor foi de carton sau hartie cerata, avand
grija sa nu acoperim condensatorul metalic, adica magnetul
de apa de la marginea fundului.
sus
Oglinda
stupului
E denumirea ce se da portiunii
de teren de aproximativ 1 metru patrat aflata in fata stupului
si care, fiind mereu curatata, atrage atentia stuparului
cand acolo se vad prea multe albine moarte, sau resturi
de larve eliminate din stup ori chiar o matca moarta. Cercetarea
acestei portiuni de teren permite stuparului sa-si dea seama
de anumite
stari normale sau anormale ivite in cursul sezonului.
In fata fiecarui stup
se presara, pe o suprafata de 1 metru patrat, un strat de
nisip curat care formeaza asa-zisa "oglinda a stupului".
Rezemata de scandura de zbor a fiecarui stup se pune scandura
de aterizare pentru ca albinele sa poata urca mai usor pe
planul inclinat pana la urdinis.
sus
Oprirea
roilor din zbor
Se poate face cu ajutorul
unei oglinzi ce-si joaca lumina in vartejul roiului, care,
crezand ca e un fulger se adaposteste pe prima creanga sau
obiect din apropiere. O alta metoda este stropirea lor cu
apa.
sus
Orfan
Colonia orfana nu e totuna
cu cea bezmetica, intrucat desi fara regina albinele nu
au devenit inca ouatoare. La deschiderea unei colonii orfane
albinele bat din aripi ca si cand ar ventila stupul, scotand
un sunet specific, ca un bocet prelung si plangator si fug
nelinistite pe rame, parca voind sa ne arate ca inca isi
cauta matca dar nu o gasesc.
Orfanizarea coloniei
Cu 10 zile inaintea inceperii
culesului mare coloniile ce vor beneficia de un singur cules
pot fi orfanizate, avand grija sa le asiguram la fiecare
3-4 zile faguri cu puiet larvar, stiut fiind ca "numai
o colonie care are puiet necapacit, in perioada marelui
cules" va activa in deplinatatea fortelor
sale.
sus
Organizarea
albinelor
Modul de organizare a
albinelor este destul de complex, comunicarea dintre ele
facandu-se prin mijloace olfactive, vizuale, tactile, prin
schimburi de hrana, contacte directe, cercetari reciproce
etc., termoreglarea si adaptabilitatea crescand direct proportional
cu numarul de albine pe care colonia il are in componenta.
Privind cei trei factori
principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele
lucratoare, matca si trantorii, colonia poate fi luata ca
un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea
individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale,
innascute, care nu se schimba niciodata si sunt transmise
ereditar. Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe
schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica de ce
o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de
anumite elemente vitale, pe care numai viata de colonie
le poate avea. Succesiunea si repartitiile muncii in stup
sunt impuse in functie de varsta albinelor si de necesitatile
de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin
intermediul dansurilor, ultrasunetelor si mirosurilor eliminate
cu ajutorul glandei Naasanoff (glanda odoranta ce serveste
la identificarea albinelor aceluiasi stup).
Colonii
sanatoase si puternice
O familie puternica, cu
regina tanara, in perioada de iarna consuma mai putina hrana,
are o dezvoltare exploziva in primavara, albinele ei traiesc
mai mult si sunt mai putin uzate, mai sanatoase si mai productive.
Numai familiile de albine
puternice (ce ierneaza cu 2,5-3 kg albina) pot realiza productii
mari de miere, maresc productivitatea muncii (cat mai putine
interventii) si dau cele mai mari satisfactii de ordin economic.
Faguri
de calitate
Prezenta fagurilor goi
si in numar apreciabil stimuleaza acumularea mai mare a
mierii in timpul culesurilor de productie.
Reinnoirea
sistematica a matcilor
In mod incontestabil nu
exista succes durabil in apicultura fara un program de reinnoire
sistematica a matcilor, cu matci tinere selectionate si
testate. In general, orice matca tanara este de preferat
unei matci selectionate insa batrane. Sa crestem matci pornind
de la cele mai bune familii din stupina.
Selectia
si cresterea matcilor
Orice progres in munca
de selectie si de crestere a matcilor, cere o atenta supraveghere,
timp disponibil, cunostinte de specialitate si conditii
adecvate, rezultatele fiind insa pe masura.
Stupi
corespunzatori
Stupii sa fie fara defecte
si fara fisuri (care ar inlesni accesul altor albine si
declansarea furtisagului. Patrunderea curentilor reci (sau
a precipitatiilor), pastrarea caldurii si a spatiului corespunzator
pe timpul iernii maresc longevitatea albinelor.
Utilizarea
FAB, FAV si FAP
FAB sunt familiile de
baza care participa la culesurile de productie. FA este
prescurtarea ce denumeste familiile ajutatoare care pot
fi FAV (familiile de albine ajutatoare vremelnice sau temporare),
folosite la intarirea FAB fie inaintea culesurilor, fie
inainte de intrarea la iernat; FAP (familiile ajutatoare
permanente) pastrate in stupina pentru ajutorarea FAB, formarea
roilor artificiali, asigurarea materialului biologic ori
de cate ori este nevoie.
sus
Organizarea
apicultorului
Calitatile obligatorii
unui bun apicultor:
Previziunea
Se refera la anticiparea
faptelor (printr-o programare bine pusa la punct) si la
capacitatea de a improviza solutii valide. Orice productie
trebuie sa fie planificata si urmarita pentru a inlatura
pierderile si a rentabiliza ocupatia cresterii albinelor.
Daca productia nu acopera cheltuielile este bine sa analizam
cu mare atentie intreaga noastra activitate, sa identificam
erorile si sa actionam urgent alegand solutia adecvata.
Asezarea
stupilor
Proasta amplasare la sursele
de cules poate genera depopularea stupilor, in special la
culesul de la floarea soarelui, cand stupii centrali se
depopuleaza in favoarea celor asezati pe extreme. La floarea
soarelui este indicat a se face o buna recunoastere, in
vederea amplasarii stupinei perpendicular pe sursa de cules,
cea mai buna distanta fiind de 200-300 m pentru ca albinele
sa aiba timp sa se aeriseasca de mirosul puternic al florii
soarelui. Stupinele care sunt apropiate in imediata apropiere
a lanului de floarea soarelui nu beneficiaza de acest avantaj
si, din aceasta cauza, multe albine raman amortite pe floare,
in special in primele zile, multe din ele pierind inainte
de vreme datorita contactului permanent cu mirosul puternic
al florilor.
Stupinele venite ultimele
trebuie sa evite amplasarea pe directia de zbor a stupinelor
deja sosite, la floarea soarelui fiind indicate distante
cat mai mari intre stupine si o individualizare cat mai
precisa. Este indicat a se asigura continuu fiecare stupina
cu sursa proprie de apa. Albinele, imediat dupa sosirea
la destinatie, fiind insetate cauta o sursa de apa si daca
nu o gasesc pleaca in cautarea ei si, neavand facuta o orientare
corespunzatoare, la intoarcere se ratacesc intrand in prima
stupina pe care o intalnesc in cale.
Secretia de nectar este
pusa pe seama celor trei factori: clima, soiul si solul
dar, important mai este si momentul in care se face insamantarea,
cresterea viguroasa si formarea tuturor mecanismelor infloririi
fiind indicat a se face pana la aproximativ 1 iulie.
Timp
disponibil
Daca dorim sa ne apucam
de apicultura sa nu uitam ca este nevoie de prezenta noastra
in stupina, ori de cate ori situatia o cere (in special
in lunile mai-iunie), pentru a preveni roitul, pentru situatii
neprevazute etc., neexecutarea la timp a unor lucrari putand
anula uneori rezultatele urmarite.
Protectia
muncii
Apicultorii trebuie sa
fie echipati cu salopeta sau halat apicol de culoare alba,
sa nu prezinte mirosuri straine ce irita albinele, sa foloseasca
afumatorul si masca etc. Pe vagoanele ce transporta stupi
vor fi prinse tablite cu inscriptia "atentie albine!",
vor avea asigurate stingatoare si vor fi dotate corespunzator
pentru circulatia in siguranta pe drumurile publice. Vetrele
de stupina vor fi amplasate cat mai departe de drumurile
circulate de oameni si animale iar la masivele melifere
se va tine de cont de normele in vigoare privind paza contra
incendiilor etc.
Gandire
economica
Pentru a gandi economic
trebuie sa cunoastem si sa evaluam corect principalii factorii
ai productiei apicole, sa tinem o evidenta la zi a lucrarilor
executate si planificate in vederea analizarii si perfectionarii
muncii, sa dispunem de un inventar apicol cat mai performant,
sa gasim solutiile cele mai avantajoase pentru marirea rentabilitatii.
Marirea rentabilitatii stupinei presupune existenta a cel
putin 40-50 familii sau exploatarea diversificata, pentru
a obtine, pe langa miere, si alte produse (polen, pastura,
propolis, venin, roi etc.).
Cunostinte
teoretice si practice
Cunostintele se capata
prin studiu iar practica se
dobandeste prin exercitiu. Ca sa exersam avem nevoie de
2 familii de albine pe care sa le procuram de la un apicultor
priceput si de incredere (pentru ca acele familii sa fie
sanatoase si cu un potential ridicat). Nu trebuie sa ne
hazardam de la inceput cu un numar prea mare de stupi caci
s-ar putea sa ne trezim "fara aptitudini". Cunostintele
teoretice nu sunt intotdeauna suficiente pentru reusita,
intre teorie si practica ramanand intotdeauna ceva de completat.
Nu este suficient sa fii antialergic (conditie esentiala),
ci trebuie sa ai indemanare, fler, talent, pasiune pentru
albine, vointa etc., sa fii perfectionist... apicultura
ramanand, chiar pentru adevaratii apicultori, o taina doar
pe jumatate descifrata.
Dragoste
si interes
"Daca dragoste nu
e, nimic nu e". ªi daca exista dragoste exista si interes.
Interesul poate exista si fara dragoste insa, fara dragoste
nu vom ajunge la nici un rezultat...
Fisele
individuale ale familiilor de albine
Fiecare familie este bine
sa aiba o fisa in care vor fi notate toate aspectele importante
ce tin de practica apicola.
In partida fiecarei familii vom nota:
